Ne-am nascut sub semnul mortii.
Asta, da-i adevarat!
Caci, au fost, suntem si vor fi;
iar noi avem acum
Ceea ce altii ne-au lasat!
O minciuna este insa, libertatea!
Sau mai bine spus
sfant nu poate fi oricine.
Dar avem o datorie fata de cei ce vor veni
dupa ce noi deja vom fi apus...
Despre mine

- vladr
- atunci când m-am născut, o zână a lipsit... şi nu pot să vorbesc mult. doar despre mine. Ca defecte ce le am, perfectionismul ma chinuie, prostia ma indispune, nemernicica ma instiga. privind in jurul meu am dedus o teorie: La inceput a fost...prostia. Asa se explica numarul atat de mare in lume, de adepti ai acesteia.
luni, 27 ianuarie 2014
miercuri, 14 noiembrie 2012
Reflectii dupa un curs de matematica :))
Pornind de la afirmatia "Matematica poate fi ori foarte usoara, ori foarte grea", voiam sa ajung la concluzia ca iubirea poate aduce ori fericire, ori suferinta... Dar de ce suferinta? Suferinta apartine intunericului pe cand iubirea e divina.Cele doua stari sunt incompatibile, deci era sa fac o mare greseala calculand sentimente!
joi, 1 noiembrie 2012
sâmbătă, 18 august 2012
VIAŢA E SIMPLĂ!
Vlăduţ Ruginosu,
absolvent - promoţia 2011
"Viaţa e
simplă. Faci alegeri şi nu te uiţi înapoi”. Este o replică dintr-un film pe
care l-am văzut recent. Ajunsesem într-un punct din viaţă în care mintea
îmi era dominată de ideea incertitudinii asupra drumului pe care l-am ales în
viaţă. E bine că sunt aici? Asta voiam să fiu? Ce se întâmpla dacă alegeam altceva? De exemplu, un alt liceu, o altă
facultate, un alt oraş în care să merg la facultate… Din dorinţa de a mai scăpa
de aceste întrebări, am început să caut nişte filme la care să mă uit, să mai
văd şi alte experienţe de viaţă. La un moment dat, am văzut un titlu de film ce
mi-a stârnit interesul, un film despre curse de maşini. Eram convins că, acolo,
nu voi găsi altceva decât întreceri de maşini, gândind că aceasta e
partea interesantă. După ce l-am văzut, aveam răspuns la întrebările
mele. Oricare dintre noi, oamenii, ajungem în acest punct în viaţă, în care
medităm asupra destinului. Dacă ne uităm mai bine la traseul vieţii, vedem că e
alcătuit numai din decizii. Acestea sunt luate la întâmplare, gândite de cineva
mult timp, sau mai puţin.
Sunt oameni care sunt caracterizaţi
după activitatea în care aleg să profeseze: doctori, profesori, sportivi,
poliţişti etc. Înainte de a privi ce fac, trebuie să vedem că sunt toţi oameni,
că fiecare a luat decizii, mai grele sau mai uşoare, pentru a fi ce este. Nu
este uşor pentru nimeni să străbată prin viaţă, să devină cine îşi doreşte cu
adevărat. Sacrificii, examene, reuşite, nereuşite sunt traversate de fiecare
persoană. De exemplu, examenele, sunt de mai multe feluri. În afară de cele
propriu-zise, cum ar fi bacalaureatul, admiterea, licenţa, mai sunt şi alte
examene întâlnite frecvent: examene psihice, morale, logice. În urma acestor
examene, rezultă profesia. În fiecare profesie există personalitate şi
caracter.
Se mai întâmplă, uneori, ca o persoană
să îşi schimbe calea pe care merge. Alege brusc altceva şi, majoritatea dintre
cei care cunosc acea persoană, o întreabă de ce. “Stele care cad nu pier/… se
duc pe un alt cer” îmi revin în minte versurile formaţiei Taxi. Indiferent
de ceea ce alegem să facem, drumul vieţii noastre este alcătuit din decizii. Şi,
cel mai important lucru e să luăm deciziile care alcătuiesc un drum în care să
nu uităm de noi şi pe care să mergem cu încredere,căci aceea este adevărata cale. [pagina din revista <<Roata Soarelui, Ediția 2012]
vineri, 23 martie 2012
Stare de mahmureală
Primii pași, tiptil, tiptil,
i-am făcut în grabă mare,
cât târâș, cât în picioare
la sticlă, făcea cu ochiul!
Și-mi era așa de sete!
Mi-a plăcut de mic copil!
Mi-am legat sticla de gât
și-am băut cu vrednicie
din licoarea amăruie.
Și îndată m-am zbârcit.
Mai gâlgâi o-nghițitură…
Am murit de băutură.
Între patru scânduri late,
cumințel, culcat pe spate,
privesc sticla buclucașă…
Aș mai bea un pic din ea,
dar nu mă pot ridica.
E timpul de rugăciuni…
luni, 19 martie 2012
Une heure
Le temps passe auprès de moi
Mon radar n'est pas réglé
Pour établir la vitesse du temps absolu.
Je tourne
trois millions trois tours par seconde
au tour du centre de l'univers ou
peut-être l'univers,
tourne autour de moi.
Et moi, je ne comprends pas
où, quand et comment
J'ai perdu une heure.
Voire soixante minutes
ou trois mille six cents secondes,
clé de mon destin.
J'essaye de fouiller l'infini,
en renversant des planètes dans l'océan;
le soleil sur tout ciel,
se cache dans un trou noir…
Et mon crayon se termine
en faisant calculs de limite,
à une équation simple;
le résultat est toujours
une constante c
c égal, situation sans résultat.
Je sais
- même si vous n'êtes pas d'accord
que le temps
ne peut pas guérir tous.
Mais il est possible que je trouve,
une heure perdue,
ou
au moins, trouver la fin de moi.
Tradusa de Nistor Gabriela.Iti multumesc mult, Gabriela!
O oră
Timpul trece pe lângă mine,
radarul meu nu e setat
să fixeze viteza timpului absolut.
Eu mă învârt
cu trei milioane trei rotaţii pe secundă
în centrul universului, sau
poate universul
se învârte în jurul meu.
Şi nu înţeleg
unde, cum şi când
am pierdut o oră.
Adică şaizeci minute
sau trei mii şase sute secunde,
cheia destinului meu.
Încerc să răscolesc infinitul,
răsturnând planete-n ocean;
soarele de pe oricare cer,
se ascunde într-o gaură neagră…
Iar mie mi se termină creionul
făcând calcule cu limită,
pentru o ecuaţie simplă;
mereu îmi dă rezultatul
o constantă c.
c egal, situaţie fără rezultat.
Eu ştiu,
chiar dacă nu eşti de-acord
că timpul
nu le poate vindeca pe toate.
Dar poate voi găsi,
o oră pierdută,
sau
măcar să îmi găsesc sfârşitul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)